Libertate si respect: L`Osservatore Romano rezuma dialogul Papei cu jurnalistii - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2020 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

Libertate și respect: L`Osservatore Romano rezumă dialogul Papei cu jurnaliștii

[2015-01-16]
O premisă, opt răspunsuri la tot atâtea întrebări, cincizeci de minute de conversație. În timpul zborului de la Colombo la Manila, Papa Francisc a reînnoit cutuma întâlnirii cu jurnaliștii inaugurată în timpul primei călătorii în Brazilia. Și exact așa cum a făcut întorcându-se de la Rio de Janeiro, a vorbit îndelung, oprindu-se asupra principalelor motivații ale celei de-a doua călătorii în Extremul Orient, dar tratând fără reticențe și teme de mare actualitate: de la terorism la ecologie, de la dialog la libertate. În dimineața zilei de joi 15 ianuarie 2015, când în Italia era încă noapte, Pontiful s-a prezentat în sectorul avionului rezervat pentru mass-media, însoțit de directorul biroului de presă al Sfântului Scaun, pr. Federico Lombardi, care i-a cerut să explice semnificația canonizării lui Iosif Vaz, pentru care nu s-a așteptat constatarea unei minuni, ci a fost a fost suficient cultul de sfințenie recunoscut lui încă de la început. Papa, obosit, după cum a recunoscut chiar el, dar zâmbitor, a amintit că este vorba despre o metodologie prevăzută pentru Biserică pentru bărbați și femei deja beatificați, care de mult timp și de fapt sunt venerați ca sfinți. Pentru aceasta nu este nevoie de o altă minune pentru a completa itinerarul canonic.
Papa Francisc a citat canonizarea lui Angela de Foligno și toate cele succesive, voite de el personal, alegând figuri exemplare de evanghelizatori din diferite zone ale lumii: iezuitul Petru Favre, pentru Europa; Episcopul Francisc de Laval și sora Maria a Întrupării Guyart Martin, pentru Canada; iezuitul José de Anchieta, pentru Brazilia; însuși Iosif Vaz pentru Sri Lanka. Și a anunțat că în septembrie, în cursul călătoriei în Statele Unite ale Americii, va proclama sfânt și pe franciscanul spaniol Junípero Serra. De fapt, toate aceste figuri fac parte din teologia și din spiritualitatea exortației Evangelii gaudium.
Prima întrebare adresată lui s-a referit la dezastrele ambientale provocate de om, ale căror consecințe sunt deosebit de evidente în Asia. A fost întrebat, în această privință, și care sunt timpii publicării așteptatei enciclice dedicate tocmai apărării creației. Papa a reafirmat convingerea sa că omul prea des "pălmuiește" natura, crezându-se într-un fel stăpân al pământului. Și a citat încă o dată vorba unui țăran bătrân, conform căruia Dumnezeu iartă mereu, oamenii iartă uneori, în timp ce natura nu iartă niciodată: dacă o pălmuiești, te pălmuiește, a comentat Pontiful, reevocând experiența sa la Aparecida, unde a fost puternice denunțările Episcopilor brazilieni privind despădurirrea Amazoniei, plămân al lumii. El însuși, a destăinuit, în urmă cu cinci ani s-a unit în Argentina cu o comisie pentru drepturile umane, care a prezentat o petiție pentru a opri despădurirea în provincia Salta.
Printre multele voci autoritare care în orice parte a lumii se ridică în apărarea ambientului Papa a voit să aducă omagiu îndeosebi vocii Patriarhului Bartolomeu. Cât privește enciclica, Papa Francisc mai întâi a reconstruit itinerarul elaborării sale: o schiță inițială, pregătită de Cardinalul Turkson și de colaboratorii săi, a fost apoi lucrată chiar de Pontif, recurgând și la câteva ajutoare, și apoi încredințată teologilor pentru o revizuire. După alte etape, care implică Congregația pentru Doctrina Credinței, Secretariatul de Stat și pe teologul Casei Pontificale, în martie Papa îi va dedica o săptămână întreagă, cu obiectivul de a o încredința pentru traducerile în diferite limbi pe la sfârșitul lunii, sperând să o poată publica prin iunie sau iulie. Oricum, pentru Pontif este important ca acest document să poată constitui o contribuție la conferința de la Paris, programată la sfârșitul anului 2015, pentru că aceea desfășurată recent în Peru l-a dezamăgit datorită lipsei de decizii curajoase.
Papa Francisc a fost apoi întrebat care este mesajul pentru credincioșii filipinezi care îl așteaptă. Și în acest caz Papa a reafirmat că în centrul vizitei sale vor fi săracii care vor să meargă înainte; săracii care au suferit datorită taifunului Yolanda și încă suferă datorită consecințelor sale; săracii care au credință și speranță; săracii exploatați și cei care îndură nedreptăți spirituale, sociale și existențiale. Pontiful a făcut aluzie și la comemorarea celui de-al cincilea centenar al evanghelizării țării și a relatat experiența trăită, cu puțin înainte de a pleca, în timpul unui prânz în reședința de la Santa Marta cu un grup de migranți filipinezi care au părăsit patria, pe mama, pe tatăl, pe copii, pentru a căuta un viitor mai bun.
Următoarea întrebare s-a referit la cele trei sute de atacuri sinucigașe făcute și de copii în timpul conflictului din Sri Lanka: o practică revenită din păcate de tragică actualitate. Papa Francisc s-a declarat convins că în spatele fiecărui atentat sinucigaș există un dezechilibru uman, adică o lipsă de echilibru cu privire la valoarea vieții. Astfel, în timp ce există atâția oameni care lucrează dând viața, cum sunt misionarii, alții în schimb dau viața autodistrugându-se și pentru a distruge. Revelând că a condus teza pentru licență pregătită de un pilot de avion pe tema japonezilor kamikaze - dar, a precizat el, fenomenul nu se referă numai la Orient - a afirmat că ar exista chiar studii în sprijinul tezei că japonezii au încercat să îi exporte pe kamikaze și în Italia în timpul fascismului. De altfel, a adăugat el, fenomenul apare legat de sistemele dictatoriale: de fapt, totalitarismele ucid, dacă nu viața, posibilitățile pentru viitor.
Lărgind apoi discursul la toate formele de exploatare a copiilor - îndeosebi legate de muncă și de sex - Papa a amintit că a participat cu ani în urmă, împreună cu unii membrii ai guvernului argentinian, la o campanie împotriva acestei exploatări și a întâlnit rezistențe. Și în perioada petrecută în Germania a putut constata, prin unele publicații, însemnătatea fenomenului grav al turismului pe fond sexual în sud-estul asiatic. Și a conchis reafirmând că munca sclavă a copiilor este teribilă. Apoi un jurnalist s-a referit la amenințările la adresa integrității Pontifului, întrebându-l dacă îl îngrijorează. Papa a răspuns că este îngrijorat mai degrabă pentru credincioși și că a tratat problema cu securitatea vaticană. Cât îl privește pe el, frica este depășită de o mare doză de inconștiență și de încredințarea în mâna Domnului, de la care - a conchis zâmbind - așteaptă numai un har: acela să nu simtă durere.
S-a vorbit apoi despre vizita făcută miercuri seara în templul budist din Colombo. Un gest semnificativ dacă ne gândim - a afirmat Papa - că unii misionari creștini din secolul al XX-lea considerau budismul o înșelătorie sau o religie diabolică. Papa explicat în această privință că raporturile dintre religii se trăiesc în respect, evidențiind că deși în Sri Lanka există mici grupuri fundamentaliste, este vorba în realitate de cercuri ideologice, care nu sunt cu poporul. Apoi a afirmat că și protestanții nu erau bine văzuți în anii copilăriei sale. Și a repetat relatarea primei sale experiențe "ecumenice" trăite grație bunicii, care l-a asigurat că femeile din Armata Salvării, cu toate că nu erau surori și deși erau protestante, oricum erau bune. În afară de asta, a adăugat el, astăzi Biserica a crescut pe terenul respectării celorlalte religii, chiar dacă au existat timpuri întunecate și trebuie să admitem asta fără să ne rușinăm.
Deosebit de actuală următoarea întrebare - pe care însuși Sfântul Părinte a definit-o inteligentă și bună - referitoare la libertatea religioasă și la libertatea de exprimare. Ambele sunt drepturi umane fundamentale, a recunoscut Pontiful. Și tocmai referindu-se la recentele fapte din Paris, a spus că fiecare are dreptul de a practica propria religie, fără a ofensa, în mod liber. Mai ales nu trebuie să se ofenseze, să se facă război și să se ucidă în numele propriei religii, adică în numele lui Dumnezeu. În acest sens, și creștinii au fost păcătoși: dar trebuie reafirmat că a ucide în numele lui Dumnezeu este o aberație. Cât privește libertatea de exprimare, există dreptul dar și obligație de a spune ceea ce se gândește pentru binele comun: și acest lucru este valabil mai ales pentru personajele publice. Însă trebuie făcut acest lucru fără a ofensa. Și ținând cont că există limite. Pentru a explica asta, Pontiful a recurs la un exemplu: citându-l pe organizatorul vizitelor papale, Alberto Gasbarri, a spus că dacă un mare prieten ca el ar ofensa-o pe mama sa, i s-ar cuveni să primească un pumn. Așadar nu trebuie insultat.
Papa Francisc a amintit și că Papa Benedict al XVI-lea a vorbit despre o mentalitate post-pozitivistă din care derivă o judecată de fon negativ cu privire la religii, văzute ca un soi de sub-cultură, tolerate dar puțin luate în considerare. Astfel, există din aceia care bârfesc religiile, care le iau în râs, care provoacă. Însă există limite pentru libertatea de exprimare, pentru că fiecare religie are demnitate și nu poate să fie luată în râs. Apoi Pontifului i-a fost prezentată posibilitatea de a-i implica pe liderii religioși mondiali într-o nouă întâlnire după stilul celor celebrate la Assisi. Papa Francisc a revelat că se lucrează la aceasta, și pentru că președintele Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios, Cardinalul Tauran, a primit cereri în acest sens de la exponenți din alte religii.
În sfârșit Papa a fost întrebat despre poziția sa cu privire la instituirea unei comisii de anchetă despre războiul civil din Sri Lanka și, în general cu privire la comisiile care și în alte țări încearcă să restabilească adevărul cu privire la episoade asemănătoare în numele reconcilierii naționale. A admis că a cunoscut numai comisia instituită în Argentina și că i-a dat sprijinul său deoarece se străduia că caute echilibru și nu răzbunare. Apoi a amintit în această privință cuvintele președintelui Sri Lankăi, precizând să nu le interpreteze în sens politic: trebuie mers înainte în munca de pace, de reconciliere și mai ales de armonie, care este - a explicat el - mai semnificativă decât primele două, pentru că armonia dă fericirea și bucuria. Nu este ușor, a recunoscut el, dar trebuie ajuns la inima poporului, pentru că numai inima poporului cunoaște suferințele și nedreptățile și știe să ajungă la iertare.
La sfârșit, Papa Francisc s-a apropiat de Caroline Pigozzi, jurnalistă și scriitoare franceză, care pentru ziua sa de naștere i-a oferit un medalion care o reprezenta pe Fecioara de Luján realizat de sculptorul Contaux în anii '30. Și cu această ocazie, Pigozzi a oferit în dar Pontifului un basorelief, cu efigia Sfintei Tereza de Lisieux. Papa Francisc i-a mulțumit public jurnalistei pentru cadou, amintind de propria evlavie față de sfânta patroană a misiunilor. Și, reluând microfonul, a făcut urări agenției ANSA, agenție de presă italiană care împlinește șaptezeci de ani.
(Sursa: ERCIS.ro)
Imagini:

Sursa: www.Catholica.ro


Contor Accesări: 359, Ultimul acces: 2020-09-19 11:37:30