Pr. Staniloae despre munca de cronicar a Arhim. Ioanichie Balan: O neistovita cautare manifestata ca vocatie

Acasă > Ştiri

Google Translate

Timp stanga: 0,09s...

Ştiri şi Evenimente

Pr. Stăniloae despre munca de cronicar a Arhim. Ioanichie Bălan: O neistovită căutare manifestată ca vocaţie

[2024-02-10]

de Sorin Ioniţe

Sâmbătă s-au împlinit 94 de ani de la naşterea Arhimandritului Ioanichie Bălan de la Mănăstirea Sihăstria Neamţ.
Autor a numeroase scrieri, printre care „Patericul românesc”, „Vetre de sihăstrie românească” şi „Convorbiri duhovniceşti”, părintele Ioanichie poate fi considerat cronicarul monahismului românesc contemporan. Iată ce spunea Preotul Dumitru Stăniloae despre truda sa:
„Stăpânit de o neistovită căutare manifestată ca o vocaţie, cuvioşia Sa a colindat prin toate laturile pământului binecuvântat al ţării spre a-i descoperi comori duhovniceşti. Şi osteneala i-a fost răsplătită din belşug. A cercetat şi a adunat numeroase mărgăritare de mult preţ, chipuri şi cuvinte de aleasă povăţuire duhovnicească ale unui mare număr de călugări ierarhi români îmbunătăţiţi, trăitori de-a lungul secolelor pe toate plaiurile patriei, evidenţiind şi pe această cale unitatea spirituală a neamului nostru” (text din prefaţa Patericului românesc).
A editat, de asemenea, cele mai multe din scrierile Părintelui Cleopa Ilie, al cărui ucenic a fost, şi a reeditat colecţia „Vieţile Sfinţilor” (12 volume), după ediţia Sfântului Grigorie Dascălul. Unele dintre operele sale au fost traduse şi în limbile engleză, franceză, greacă, rusă, italiană ş.a.
Părintele Ioanichie Bălan
Părintele Ioanichie (Ioan Bălan) s-a născut în data de 10 februarie 1930 în localitatea Stăniţa, judeţul Neamţ.
După ce a absolvit Liceul comercial din Roman, la vârsta de 19 ani, a mers la Mănăstirea Sihăstria Neamţului. A fost tuns în monahism în data de 14 aprilie 1953 şi hirotonit diacon în ziua următoare.
Între anii 1949-1971 a îndeplinit în Mănăstirea Sihăstria ascultările de casier, contabil, secretar şi ghid al mănăstirii.
În anul 1971, sub presiunea autorităţilor comuniste, a fost transferat la Mănăstirea Bistriţa, judeţul Neamţ, unde a rămas până în anul 1990. Acolo a desfăşurat cea mai intensă activitate misionară, prin scrieri şi predică.
Între anii 1971-1975 a urmat cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti. În data de 2 februarie 1979, a fost hirotonit ieromonah de către viitorul Patriarh Teoctist (pe atunci mitropolit al Moldovei). În 1984 a fost numit protosinghel, iar în 1992, arhimandrit. Abia în anul 1990 va reveni la Mănăstirea Sihăstria, unde îşi va continua activitatea misionară şi publicistică.
Arhimandritul Ioanichie Bălan a trecut la cele veşnice la vârsta de 77 de ani, în noaptea de 21 spre 22 noiembrie 2007, după trei ani de grea suferinţă. A fost înmormântat la Mănăstirea nemţeană Sihăstria.
Forţat de Părintele Cleopa să predice
La înmormântarea arhimandritului Ioanichie, stareţul Victorin Oanele a evocat începutul activităţii sale de predicator:
„Având de la Dumnezeu şi darul cuvântului, dar stând în umbra stareţului său, vrednicul de pomenire părintele nostru Cleopa, nu îndrăznea să ţină cuvânt de învăţătură credincioşilor, până când, părintele Cleopa, cunoscând darul pe care îl avea părintele Ioanichie, la o Sfântă Liturghie, deschizând Uşile Împărăteşti, l-a scos forţat în faţa poporului, spunând: «Iubiţi credincioşi, astăzi o să vă predice părintele Ioanichie». Şi de atunci nu a încetat să reverse peste cei care îl ascultau din darul pe care-l primise de la Dumnezeu”.
„Cei care l-au auzit predicând puteau să sesizeze că, deşi de multe ori cuvântul său era aspru, totuşi avea o sensibilitate aparte a inimii, care-i aducea lacrimi în ochi şi pentru câteva clipe îşi oprea cuvântul spre a-şi struni plânsul care era gata să izbucnească”, mai spunea Arhim. Victorin Oanele.
Sfaturile Părintelui Ioanichie Bălan
Cunoştinţele şi trăirea părintelui Ioanichie se observau adesea şi prin sfaturile scurte şi pline de folos pe care le oferea, precum: „Străduieşte-te să ţii cât mai mult tăcerea”, „Fugi cu totul de urâta mânie”, „Caută pe Domnul în necazuri”.
„M-am legat de părinţi, de simplitatea lor, de inima lor curată, a bătrânilor, a tinerilor, de sinceritatea lor, şi m-am înrolat şi eu împreună cu ei să slujesc Biserica. Şi m-am simţit şi eu ales de mâna Domnului fără să ştiu cum exact. Atâta ştiu că până astăzi n-am regretat că am intrat în viaţa monahală. Şi am simţit aceasta ca un semn că Dumnezeu m-a ocrotit şi mi-a îndreptat paşii pe această cărare duhovnicească”, spunea Arhim. Ioanichie Bălan.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 158, Ultimul acces: 2025-01-20 09:41:04

Timp total: 0,09s...

[]:1