La Palatul Patriarhiei a avut loc o sesiune de comunicari stiintifice dedicata Unirii Principatelor Romane - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2023 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

La Palatul Patriarhiei a avut loc o sesiune de comunicări științifice dedicată Unirii Principatelor Române

[2023-01-19]
de Diac. Iulian Dumitrașcu

O sesiune de comunicări științifice dedicată Unirii Principatelor Române a avut loc în Sala Conventus a Palatului Patriarhiei, joi, 19 ianuarie.
Întâlnirea organizată de Academia Română în colaborare cu Patriarhia Română a fost intitulat㠄Unirea Principatelor Române (1859) – sărbătoare național㔠și prezidată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Patriarhul Daniel a amintit că întâlnirea se desfășoară într-un loc unde a fost vechea clădire a Mitropoliei Țării Românești în care s-au desfășurat lucrările Adunării elective de la București, din anul 1859, care a ales în ziua de 24 ianuarie pe domnitorul Moldovei Alexandru Ioan Cuza și domnitor al Țării Românești, înfăptuind astfel Unirea celor două Principate Române.
Fosta clădire în care s-a realizat Unirea Principatelor Române se afla pe vechea colină a Mitropoliei Țării Românești, numită anterior Dealul Podgorenilor, clădire funcțională până în anul 1906, când a fost demolată, iar în locul ei a fost construit Palatul Camerei Deputaților, realizat în trei etape, între anii 1906-1916. În anul 1996, actuala clădire a fost dată în folosință Patriarhiei Române, iar în anul 2010 a fost trecută în proprietatea Patriarhiei.
Prima expunere a aparținut președintelui Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop.
„Independența României de sub Carol I a pregătit-o Alexandru Ioan Cuza, de când era încă Principe. Dubla alegere, ca domn al Principatelor Române, a fost categoric începutul unirii depline și reale care a putut asigura aplicarea până la 1918 a programului Revoluției române de la 1848”.
„A mai fost și cum am vrut noi, nu numai cum au vrut alții!”, a subliniat Ioan-Aurel Pop.
Academicianul a mai precizat c㠄Unirea nu a fost ușoară, dar a fost făcută până la urmă și a fost făcută de noi”.
„Dacă nu era făcută de noi și pentru noi, se unea Țara Românească cu Serbia, le spun eu unora. Întotdeauna în timp și chiar în timpul regimului comunist au fost oameni care au reușit să mențină echilibrul în această țară și să ia măsuri unice, neluate în alte țări comuniste”.
Au urmat prelegerile acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședintele Academiei Române, care a vorbit despre implicarea lui Mihail Kogălniceanu în marele eveniment istoric de la 1859, și Răzvan Mihai Clipici, Răzvan Mihai Clipici, directorul componentei Cultură din cadrul Sectorului cultură, pictură și restaurare al Administrației Patriarhale, care a prezentat un referat cu tema „Copia recentă a tabloului Proclamarea Unirii de Theodor Aman, așezată în Palatul Patriarhiei”.
În încheierea sesiunii, Patriarhul României le-a mulțumit vorbitorilor pentru contribuția lor științifică, ce evidențiaz㠄nuanțe de înțelegere diferită a Unirii în timpul respectiv, dar și după aceea”.
„Însă, Biserica are vocația de a chema poporul la unitate, la comunicare, comuniune și conlucrare. De aceea, toate aceste momente binecuvântate de unire ale românilor despărțiți de străini sunt momente de demnitate românească”.
„Hora Unirii este o cateheză în versuri și în poezie”, a mai afirmat Patriarhul Daniel.
„Conținutul acesta al argumentării importanței unirii se arăta în formă artistică”, a precizat Patriarhul României, cu referire la cei care erau în acea vreme în favoarea Unirii Principatelor Române.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit și despre urmările majore ale Unirii de la 1859.
„Avem o bază care este Unirea Principatelor Române și apoi o desăvârșire prin venirea Basarabiei, a Bucovinei și a Transilvaniei. Din acest punct de vedere, trebuie văzut că această unire din 24 ianuarie 1859 a avut două urmări mari”.
„În 1881, statul România a fost ridicat la rangul de Regat. Cinci ani mai târziu, Patriarhia Ecumenică de Constantinopol a ținut cont că România este regat și i-a acordat autocefalia, deși în 1864, Cuza a scris Patriarhiei Ecumenice în greacă și în franceză și corespondența este publicată. E foarte interesant că această corespondență dintre Cuza și Patriarhia Ecumenică privind autocefalia Bisericii Ortodoxe Române este păstrată într-o colecție mare”.
„Unirea de vârf din 1918 a atras după sine ridicarea Bisericii Ortodoxe Române Autocefale la rangul de Patriarhie. După o realizare a unirii naționale statale, a urmat și o promovare a demnității Bisericii poporului român”.
„De aceea, Biserica a binecuvântat prin Te-Deum toate întrunirile care au avut loc în favoarea Unirii și de aceea continuă și astăzi să aducă mulțumire lui Dumnezeu pentru această realizare”.
Unirea Principatelor Române a fost actul fundamental prin care s-au pus bazele statului național unitar român. Evenimentul a fost posibil datorită alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor în Moldova în data de 5 ianuarie și în Țara Românească în 24 ianuarie 1859.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 20, Ultimul acces: 2023-01-29 21:25:23