Cepari - Cârlogani - Olt
 

Biserica Sf. Treime Cepari  HARTA S   HARTA G   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   FĂRĂ MESAJE
Religie:	Ortodox
Localitate:	Cepari
Comună:	Cârlogani
Judeţ:	Olt
Cod poştal:	237067
Persoană de contact :	pr. Dobrescu Sorin
Telefon :	0744... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!
Adresă de e-mail :	@yahoo.com
Adrese utile:	www.episcopiaslatinei.ro, www.primariacarlogani.ro, www.cjOlt.ro, ot.prefectura.mai.gov.ro
Preot:	Dobrescu Sorin
Hram:	Sf. Treime
Detalii:	In centrul satului Cepari, ca o marturie a vremurilor trecute dar si prezente se afla biserica parohiala cu hramul „Sfanta Treime”. Ea a fost construita de locuitorii satului „la anul 1750 din zid de caramida”, potrivit Buletinului cladirii intocmit cu ocazia Recensamantului general al populatiei din 1930. Anul constructiei si al picturii este mentionat si in Pisanie: “Aceasta sfanta si dumnezeiasca biserica, purtand hramul Sfanta Treime s-a cladit in anul 1750 si a fost pictata in anul 1754 si 1893 …”. Observam ca exista o perioada de patru ani de la inceperea constructiei si pana la pictarea bisericii pentru prima data, ceea ce ne face sa credem ca in acest interval a fost ridicata intreaga cladire. In acei ani ridicarea unei asemenea biserici, necesita si timp, dar si sacrificii materiale, fapt ce ne arata ca locuitorii satului Cepari erau oameni instariti si de neclintit in credinta lor stramoseasca. Desi anul 1754 este anul in care a fost pictata pentru prima oara biserica, suntem pusi in situatia trista de a nu avea marturii, cu privire la pictorul care a dat viata si a infrumusetat prin maiestria sa sfantul locas. Descrierile din documentele de mai tarziu, ne fac sa intelegem ca cel care a pictat biserica a fost un mester renumit in arta bizantina. Astfel in data de 6 iulie 1893, pictorul craiovean N. Radulescu printr-un Memoriu facut Episcopiei Ramnicului Noul Severin se angaja sa refaca pictura: “Toata aceasta lucrare precum si arhitectura va fi lucrata in stilul Ortodox Bizantin conformandu-ma dorintelor Inalt Prea Sfintiei Voastre si cerintelor artei iconografice”. Tot in acest Memoriu este descrisa si pictura care trebuia executata: “Tablourile religioase ce voiu zugravi in biserica din judetul Romanati, comuna Cepari cu hramul Sfanta Treime. I) Pe bolta altarului, Maica Domnului cu fiul in brate inconjurata de serafimi, iara pe ziduri, patru Arhierei: Vasilie, Grigorie, Ion si Nicolae, la proscomidie Cristos in potir. Pe dosul tamplei sus jertfa lui Abram iara in jos doi arhidiaconi Stefan si Lavrentie. II) In turla, Cristos Pantocrator inconjurat de serafimi si de emblemele Evanghelistilor, in jos pe zidul turlei patru Prooroci, Moisi, Eremia, Isaia si Elie. La cele patru colturi ale turlei cei patru Evanghelisti, Ion, Matei, Luca si Marcu; iara in spatiurile dintre Evanghelisti patru Serafimi. III) Pe zidurile din biserica numita a barbatilor la dreapta si stanga sus, Nasterea si Invierea; iara pe ziduri in jos Mucenici, Dimitrie, Gheorghie, Teodor si Eustatie. IV) In a treia divisiune biserica numita a femeilor pe bolta Sfanta Treime, la colturile boltei patru Serafimi iara pe ziduri la dreapta si stanga, Isvorul Tamaduiri si judecata de pe urma, sub acestea cuviosi Antonie, Sava si Atanasie. V) In a patra divisiune pe tavan, Ion botezatorul iara pe pereti cuvioasele Maria Egipteanca, Paraschiva si mucenitele Ecaterina si Marina. VI) In antreul biserici pe tavan, cel vechiu de zile, pe pereti la dreapta Apostolul Petre si la stanga Pavel. VII) Afara pe frotispiciu hramul Sfanta Treime. VIII) Pe tampla , Rastignirea, Duminica Floriilor, Inaltarea, Botezul, Cina cea de Taina si Adormirea Maicii Domnului si seapte icoane. ” Din cele expuse mai sus tragem concluzia ca pictorul craiovean N. Radulescu a refacut pictura tinand cont de vechimea si de stilul in care se efectuase la anul 1754. Preotul paroh de atunci, I. Smedescu facea o adresa in data de 20 august 1893 catre superiorii sai pe care ii informa si carora le arata in acelasi timp importanta pastrarii intacte a „tamplei” (catapeteasmei) bisericii: „ . . . Am primit adresa S. Voastre nr. 801, impreuna cu memoriul pictorului Radulescu relativ la pictura acestei Biserici. Memoriul insa vad ca s’a modificat de Prea’Santia – Sea asia, ordonand ca pe tampla Biserici sa se picteze cina cea de taina si cele 12 prasnice. Veti cunosce, onor Parinte, ca de ore ce templa este facuta si ornata din vechime cu ua sculptura de gust, care actualmente s’a poleit cu aur, producand un aspect demn de frumusetea casei Domnului si la care am tinut si tinem ca sa ramana intacta; nu au loc pe templa de cat 6 tablouri cari au fost si facute la primirea memoriului si a nume: Rastignirea Domnului in midilocu, Cina cea de Taina si Inaltarea in dreapta; era in stanga Rastignirei, Botezul Domnului si Adormirea Maicii Domnului; astfeliu a fost devisata templa din vechime; era sub Rastignire s’a pictat Sf. Treime Patrona Biserici . . . “ . Refacerea picturii a durat aproximativ trei luni, deoarece in 27 septembrie 1893, Episcopul Ghenadie al Eparhiei Ramnicului Nou Severin, prin adresa cu nr. 1927 arata ca: “. . . dam voie pentru redeschiderea bisericii cu hramul Sf. Treime din comuna Cepari si inceperea serviciului divin intr’insa, cu regulile ce Ni sunt cunoscute”. Observam ca, in perioada in care s-a repictat, biserica a fost inchisa, insa serviciul divin a continuat sa fie exercitat dupa nevoile enoriasilor. Oficial in ziua de 14 octombrie 1893 biserica a fost redeschisa si sfintita de un sobor de preoti in frunte cu protoiereul judetului Romanati. Din procesul verbal incheiat cu aceasta ocazie, reiese ca inainte de a fi construita biserica din zid, aici a existat o biserica din lemn, care “a fostu daruita satului Draghiceni din nou infintata Plasa Oltul tot acest judetu si in locul ei aici sa construitu de zid tot de locuitori, mai reparanduse in doua randuri; iar acum adjungand iarasi in stare de ruina si zugraveala innegrindu-se, sa reparatu si zugravit peste tot din nou tot de locuitori prin indemnulu si staruinta Preotului Ioan Smedescu, Preotului Mihail Stanescu si a domnului Primar Andrei Smedescu . . . “ . Forma bisericii este cea de “corabie” in stilul ortodox bizantin. Zidurile groase de circa un metru au facut posibila stabilitatea si rezistenta ei de-a lungul anilor. La 26 mai 1894, printr-un <> (inventar) facut de preotul paroh I. Smedescu se arata ca: “Biserica de zid in buna stare, pe din afara varuita, legata cu un cerc de fer, acoperita cu fer alb, cu turla la midiloc, cu trei cruci pe acoperisiu, cu sesse ferestre mari cu geamuri si cu balcon inainte, avand in fata deasupra balconului zugravit hramul Sf. Treime; construita in 1750 de enoriasi, reparata in mai multe randuri si zugravita din nou in an 1893”. PISANIE: ”Aceasta sfanta si dumnezeiasca biserica purtand hramul Sfanta Treime s-a cladit in anul 1750 si a fost pictata in 1754 si 1893. In 1949 s-au facut reparatii radicale si pictura, iar in 1968 s-a electrificat biserica si s-a restaurat pictura. In anul 1995 s-a acoperit biserica cu tabla noua si s-a restaurat pictura, iar in anul 2000 prin dania preotului paroh Dobrescu Sorin s-a construit casa parohiala. Datorita vechimii biserica a suferit numeroase degradari si astfel in anul 2002 dupa ce au fost luate aprobarile legale prevazute de lege s-a trecut la lucrarile de consolidare si restaurare totala prin urmatoarele operatii: subzidire totala; la baza inferioara au fost ridicati stalpi si centuri de beton pentru sustinere; tencuielile au fost inlocuite partial in interior si total inafara; la ferestre s-a inlocuit tamplaria veche cu tamplarie noua; pardoseala a fost si ea inlocuita; pictura a fost restaurata in anul 2004. Resfintirea s-a facut in anul 2006 sub obladuirea P. S. Episcop Gherasim al Ramnicului si a preotului paroh Dobrescu Sorin. Anul mantuirii noastre 2004. ”
Alte informaţii:	Pentru satul Cepari, informatiile despre biserica sunt mai reduse si mai tarzii fata de datele privind atestarea acestei localitati. Sunt marturii ca, in timpul epidemiei de ciuma (ciuma lui Caragea) , navalirii otomane, oamenii locuiau in bordeie pe dealuri. Resturile de asezari omenesti din dealul Ciochina, deal rapos, cu deschidere si camp larg spre campie ne arata convingator ca in acele timpuri, asezarile umane n-au fost pe valea paraului Beica, in vatra satului de azi, ci pe dealuri, in bordeie semi-ingropate, acest lucru incredintandu-ne ca exista si aici, probabil, o biserica-bordei sau o bisericuta din lemn, oricat de rudimentara ar fi fost ea. Tot ca marturie sta si manastirea (Schitul) Zatresti sau mai bine zis ruinele acestei manastiri, ce abia mai supravietuiesc astazi, construita dupa toate probabilitatile in timpul lui Radu de la Afumati. Dupa unele surse care s-ar baza pe un studiu al istoricului Nicolae Iorga, aflam ca manastirea ar fi fost construita de un anume Zatrea si ca aici duceau viata monahala circa 60 de calugari. Pe langa aceste marturii referitoare la schitul Zatresti avem si o adresa din 18 Noiembrie 1893, catre episcopul Ramnicului, prin care se arata: „ Comuna Cepari este situata in partea dreapta a raului Beica, care pe aici isi face cursul de la nord spre sud si este aproape de hotarul jud. Valcea. In marginea de nord a acestei comune incepe valea Zatresti urmand directia nord-vestica. La o departare cam de un km urmand cursul acestei vai, se afla ruinele unei biserici numita schitul Zatresti, despre al carui trecut, traditia suna astfel: a fost construita de un monah anume Ioanichie sub a carui influenta a fost inzestrata cu oricare portiuni de pamanturi de catre locuitorii mosneni din comuna Carlogani pe a caror proprietate se afla si pe cat se spune – inchinata Eforiei spitalelor civile. Ea a fost servita cam pana la anul 1840 de preoti din comuna Cepari, cand ajungand in grea ruina a fost abandonata. Astazi insa nici Eforia, nici altcineva din locuitori nu mai are nici un drept asupra ei lipsindu-le orice acte sau documente autentice, ci se afla pustie pe … in marginea unui crang si marginile de araturi, nici o urma de locuinta, nu se vede imprejurari. Aceasta bisericuta este de zid, destul de mica si pe cat se vede, nu a fost nici tencuita, nici zugravita de la inceput, nici o urma de mobilier nu se vede astazi intransa: bolta sfantului altar si cea din mijloc sunt cazute afara de cea din partea de la femei; pardoseala peste tot este acoperita de moluzul din bolta, piciorul santului prastol exista la locul sau, este de piatra si in forma unei prisme octogonala; masa deasupra lipseste. Un locuitor anume Nicolae Popescu, a facut cerere verbala a i se da voe sa ridice caramida cazuta din bolta spre a construi cu dansa o troita. De aceea cu cel mai profund respect supun la cunostinta. ” La aceasta afirmatie Episcopia Ramnicului raspundea cu adresa nr. 2496 din 15 XII 1893 – intreband daca schitul Zatresti este proprietatea statului sau a altei persoane. Se presupune ca aceasta adresa ar fi fost inaintata de invatatorul satului Cepari, Ion Cepareanu. In 24 iulie 1916 invatatorul Ilie Preda din satul Cepari se adresa Ministrului Instructiunii Publice si al Cultelor: „ In partea de nord-vest a comunei Cepari – Romanati la o distanta de 3 km, intr-o vale pitoreasca impodobita cu toate frumusetile naturii, exista ramasitele manastirii Zatresti. Locuitorii o privesc cu mare religiozitate, povestind ca acest sfant locas a servit in timpurile vechi de restriste ca loc de rugaminte, de luminarea mintei, de aparare in contra dujmanilor navalitori. Are o vechime de peste 500 de ani, si odinioara era inconjurata de codrii mari seculari, care in timpurile din urma s’au taiat. Durata vremurilor vitrege, a facut sa nu mai ramana actualmente decat cei 4 pereti de caramida pietrificata cu toate subampartirile interioare, fara acoperis. Avand in vedere cele mai sus zise, respectuos, va rog Domnule Ministru, a dispoza cele de cuviinta spre restaurarea acestui scump odor national! Din adanc sentiment religios, consatenii promit ca vor lucra gratis. Aceasta manastire c’un trecut maret si bogat atrage atentia noastra, cerand a sa restaurare, servindu-ne si pe viitor ca pilda de trainicie sanatoasa, reanaltare moralo-religioasa si spre dezvoltarea sentimentului national. “ Dictionarul Geografic al judetului Romanati mentioneaza la vremea aparitiei lui, pentru comuna Cepari 3 biserici, cu urmatoarele hramuri: „Sfanta Treime „ – 1750; „Intrarea in Biserica a Maicii Domnului” – 1833 si „Sfantul Nicolae” – 1832 cu patru preoti si sapte cantareti. Daca la acea perioada erau mentionate trei biserici ca facand parte din comuna Cepari, astazi pe teritoriul satului mai exista una singura si anume biserica cu hramul „Sfanta Treime”. Desi amintita ca facand parte dintre cele trei biserici ce apartineau comunei, biserica cu hramul „Sfantul Nicolae” se afla actualmente pe teritoriul satului vecin – Cocorasti, ceea ce ne face sa credem ca teritorial acest sat apartinea comunei Cepari, sau biserica de aici era la acea vreme suplinita de preotii din Cepari. Biserica cu hramul „Intrarea in Biserica a Maicii Domnului” a fost construita la anul 1833 de locuitorii satului si a servit ca filiala pana la anul 1935 cand a fost daramata si in locul ei s-a construit o clopotnita. Din putinele documente pe care le avem acum in arhiva bisericii parohiale si din spusele batranilor satului reiese ca, aceasta biserica era construita din caramida, fiind la fel de impunatoare ca si cea parohiala („Sfanta Treime”) . Nu se cunosc bine cauzele care au dus la daramarea ei, dar este sigur ca atata timp cat a functionat acest locas a fost un izvor viu de sfintenie ramanand pana astazi in amintirile oamenilor. Urmele existentei ei se vad si astazi; locul unde a fost zidita fiind ingradit cu gard.
Nr. vizualizări:	5540
Data ultimei vizualizări:	2024-05-21 07:40:55
Data ultimei actualizări:	2014-12-23 06:02:22
Data încărcării pe sit:	2006-05-17 14:40:43
Nr. Mesaje:	0
Nr. Fotografii:	1

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Vedere din faţă Foto: Voluntar Vedere din faţă Foto: Voluntar , Data: 2006-09-06 Aparat: BenQ DC E300 Contor: 146

Timp total: 0,09s...

[]:1